Sa fii liber...

          Am auzit de curand un citat despre libertate, pornit de la Aristotel care suna cam asa: “Sa fii liber inseamna sa fii inutil”. Il aduc in discutie pentru ca simturile mele au protestat in prima faza la ascultarea acestor cuvinte. De ce? Fiindca mi-a sunat ca si cum ai afirma ca femeile trebuie sa stea la cratita. Ce inseamna sa fii liber si cati dintre noi suntem? Pentru ca, dupa parerea mea, sa te consideri liber e un sentiment iluzoriu… In fiecare societate oamenii poarta un deosebit respect pentru cei care se trezesc dimineata, merg la munca si lucreaza pana la epuizare, se intorc acasa, urmand ca a doua zi sa faca aceleasi lucruri, mergand pe linia dreapta a rutinei. Oamenii sunt obisnuiti ca societatea sa functioneze mecanic, intotdeauna in miscare, dar supusa. Sa fii liber inseamna ca mai intai sa iti eliberezi mintea, pentru ca totul porneste de la ea. Probabil despre asta e vorba in afirmatia "sa fii liber inseamna sa fii inutil". O minte libera presupune mai multe decat ne imaginam, si anume sa nu depinzi de nimic: sa nu ai un sef, sa nu ai televizor, sa nu ai facebookJ), sa nu fi nevoit sa votezi cu un partid politic, sa nu ai bani, sa nu faci compromisuri, sa nu ti se ofere un meniu la o terasa, sa nu porti uniforma, sa nu tii regimuri de slabit, sa nu iei pastille,  sa nu… nimic! Oamenii strazii: sunt liberi. Sa alegi libertatea inseamna sa fi aproape salbatic. Ganditi-va la micul Mowgli J. Avem optiuni in viata, putem sa alegem ce vrem sa fim sau ce vrem sa facem si ne consideram liberi pentru ca ne putem exprima fara ca nimeni sa aibe dreptul sa ne judece. Faptul ca ni se permite sa ne exprimam nu este o libertate, este o expresie a libertatii. In alta ordine de idei, nu putem fii “perfect” liberi, dar putem sa ne dorim sa fim, putem sa invatam asta. Ne nastem liberi timp de cateva minute J, un nume pe o bucata de hartie pune stapanire pe noi si din acel moment suntem sub protectie, daaar… privati de libertate. Asta e ceva natural, pentru ca, mai inainte de a fii liberi trebuie sa fim sub stapanire, fara rau nu deosebim binele, nu? E foarte adevarat ca uneori lipsa lucrurilor materiale ne impiedica sa plecam si sa  experimentam libertatea. Si atunci exista vreo trei optiuni: sa pleci anyway, sa muncesti sau sa iti cauti o lume imaginara pana cand reusesti altceva. Evadarea in somn si cufundarea in lectura sunt mijloace temporare de stapanire a setei de plecare. Am experimentat asta prima oara la 16 ani cand nu ma lasa tata sa plec in VamaJ). Nu putem fi liberi in adevaratul sens al cuvantului, putem doar sa folosim expresii si sa experimentam in sensul asta. Ne dorim sa fim liberi, dar chiar o facem cu adevarat? Ar fi atatea lucruri la care ar trebui sa renuntam, cele prin intermediul carora ne simtim liberi, dar de care de fapt suntem dependenti. As vrea sa ma las de fumatJ, daca as reusi asta, mi-as capata cateva procente din libertate. Peace out! J) (ce amuzanta mi se pare replica).